miercuri, 1 martie 2017

O primă zi de primăvară cu totul deosebită. Toți și-au pregătit din timp mărțișoare. Voica pentru mama,tata, Kira, bunica, bunelu, bunica, doamna Olga, doamna Maria, domnișoara Ecaterina, Dașa, Iulia, Francesca... Mama pentru tata, Kira, Voica... Tata pentru mama... Kira... n-a avut niciun mărțișor. Un mic incident perturbă echilibrul pregătirilor. Tata își cumpără un costum sportiv din shorts și tricou de la o marcă autohtonă căreia a vrut să-i dea un credit din considerente de patriotism economic. Mama îi atrage atenția că respectivul costum îi stă aiurea și trebuie să-l întoarcă de unde l-a luat. Tata are o idee mai grozavă – să-l schimbe pe un tricou-cămașă pentru femei cu ornament în stil mărțișor. Disdedimineață un nour de excitare și complicitate în aer. Voica și mama uneltesc ceva mărțișoare. Tata se înfățișează cu cămașa-mărțișor. N-o să port asta, nu e clar? – îi replică mama. Te rog să o dai înapoi... Nu vreau să port tricouri doar pentru casă și mers la grădiniță. Vreau niște haine normale, pe care să le port cu plăcere cinci ani. Tata cu Voica rămîn mască. Kira încearcă să-și desprindă mărțișorul cu putere. Lasă mărțișorul, Kira! De ce rupi rochița, Kira?! Tata îi dă singurul său mărțișor Voicăi – ea e cea mai bucuroasă de mărțișoare. Apoi își ia mobilul, se duce la WC și pornește zgomotos aeresitoarea. Cînd iese din WC, Voica îi șoptește că mama vrea să probeze cămașa-mărțișor. O îmbracă. Ți-ar plăcea să mă vezi așa? Nu vreau să te văd cu fața asta, cu siguranță. La micul dejun, Kira încearcă din răsputeri să se elibereze din scaunul ei de bebe. Voica trage de timp cu tartinele în față, apoi își uită pastilele pe masă. Tata bagă în el cu poftă brînză de vacă și colțunași leneși ca să-i ajungă proteine pentru sport. Mama rămîne fără mărțișor. Spre seară, tata și Voica apar în cadrul ușii cu un buchet de flori galbene ca un soare. O primă zi de primăvară cu totul deosebită.